Despre comuna Parța

Repere istorice

– 1334 – aşezarea este amintită documentar sub numele de Parkas;

– 1417 – este consemnată lângă Parţa aşezarea Maraz, cu statut de oraş (târg);

– sec. al XVIII-lea – pe harta lui Francesco Grisellini aşezarea este numită Paraz, cu 84 de case;

– sec. al XIX – lea – Parţa era o aşezare locuită de români şi sârbi (2.800 de ortodocşi);

– 1878 – în timp ce aveau loc lucrări de regularizare a cursului râului Timiş, în urma surpării unui mal, a ieşit la iveală ceramică primitivă şi diferite obiecte de os;

– octombrie 1831 – arheologii cercetează malul Timişului şi este descoperit un schelet în poziţie îndoită, cu faţa în jos, dar şi diferite alte obiecte din lut şi os;

– 1912 – au loc mari inundaţii ale râului Timiş care provoacă pagube mari;

– 28 octombrie 1924 – se naşte Ion Odrobot, dirijor, profesor de vioară;

– 1928 – se naşte Stelian Olariu, dirijor de cor, compozitor ;

– 1936 – la Parţa exista herghelia şi depozitul de armăsari, de unde erau trimise cele mai reuşite exemplare în comunele bănăţene pentru montă publică;

– herghelia de la Parţa s-a format prin transferul, în anul 1924, a aproximativ 300 de cabaline Nonius de la herghelia Ruşeţu;

– exista şcoală primară, şcoală confesională sârbă, grădiniţă de copii, cor bărbătesc, moară cu aburi şi o bancă („Părţana“);

– 2002 – comuna Parţa a fost reînfiinţată prin desprinderea de comuna Şag;

– 2004 – comuna Parţa a fost reînfiinţată prin desprinderea de comuna Şag;

– 2004 – apare foaia „Jurnal de Parţa“, (redactor şef Ioan Dunca).